BRANDART

Fenomenul are o dezvoltare fara precedent in Romania si a urmat de cele mai multe ori aceleasi etape care in final s-au concretizat intr-o serie de ,,produse,, aflate in cel mai bun caz la limita decentei. In ultimii ani companiile care detin o imagine inadecvata a crescut odata cu numarul celor care se ,,ocupa,, cu crearea identitatii vizuale a acestora. Acest paradox a generat adevarate mutatii de atitudine atat in randul celor care se afla in spatele acestor pseudo branduri cat si printre cei care sustin ca pot ameliora aceasta stare de lucruri. Chiar daca literatura de specialitate contine suficiente date si reguli de evaluare a unui produs vizual creativ, nu am regasit referiri pertinente la impactul social pe care il are un brand gresit construit. Cu toate acestea in Romania se afla in circulatie un numar impresionant de branduri, unele dintre ele protejate de autoritatea romana prin reglementari care se refera la marci si modele industriale. Solutiile pot fi aplicate unui numar mare de branduri aflate in aceeasi situatie si care prin dimensiunea lor in piata sunt importante atat ca potential cat si ca exemplu. Subiectul a devenit tabu in randul designerilor care chiar daca pot interveni eficient nu au la dispozitie cele mai bune argumente pentru a convinge clientii pentru necesitatea acestor demersuri. Studiul din acest proiect si-a dorit sa fie aplicat pe branduri aflate in circulatie de multa vreme, cu o buna relevanta in piata si avand un grad ridicat de erori de conceptie pornite de la relatia dintre verbal si vizual. Experienta pe care am dobandit-o in ultimul deceniu de activitate in acest domeniu la care se adauga studiile de comunicare urmate la Facultatea de Jurnalism si Comunicare a Universitatii din Bucuresti, mi-au oferit posibilitatea sa abordez acest subiect si din alta perspectiva, iar experienta dobandita la acest master a completat foarte eficient acest demers. Este evident faptul ca abordarea creativa a unui logo trecut prin toate etapele comunicarii vizuale va fi cu atat mai eficient cu cat dimensiunea verbala a comunicarii este mai bine evaluata. Rata de incidenta a companiilor care pornesc activitatea abia dupa ce au realizat un proiect de identitate vizuala este nesemnificativ in comparatie cu cele care se afla in piata cu amprente vizuale inadecvate, situatie care justifica importanta unui astfel de experiment. De remarcat faptul ca pe toata intinderea acestui proiect a fost pastrata o buna relatie de comunicare cu clientii, acestia fiind in final multumiti de rezultate si convinsi de impactul pozitiv pe care produsele creative rezultate le au in piata. Suplimentar, toate aceste experimente se afla in anumite faze operationale functionand direct sau urmand sa fie introduse in circulatie. Produsele acestui proiect se constituie in elemente valide, acceptate si in consecinta functionale ceea ce determina o buna coerentasi justificare a intregului demers.

Ma voi referi aici la ceea ce se presupune a fi ,,non-brandul,, ca fenomen si implicatii, asa cum este el perceput atat de specialisti cat si de cei care il promoveaza sau il comanda fara sa realizeze nocivitatea in planul comunicarii. Este cunoscut faptul ca un brand reprezinta un complex de elemente care aditionate conduc la o anumita  notorietate si in consecinta la un procent din piata care il recunoaste. Atasamentul fata de acesta este forma suprema care defineste conceptul de branding in general. Acestui tip de perceptie ii sunt aditionate mai multe elemente care au inclusiv relevanta in plan psihologic. Este foarte dificil de exprimat la nivel teoretic impactul pe care un brand il are asupra pietei, dar se poate cuantifica generic prin statistici felul in care acesta este perceput de catre publicul larg.
Comportamentul de consum al pietei este dictat de suma calitatilor unui brand care implica in mod automat si imaginea sa de marca. Am definit ca fiind NON BRANDURI situatiile aflate in opozitie cu cele enuntate mai sus si structurate dupa urmatoarele criterii:
-    denumire verbala
-    impact vizual
-    dimensiunea in piata
-    vechimea
-    impactul social
-    dimensiunea psihologica
-    valori
-    rezistenta la schimbare

Denumirea verbala se refera la potentialul comunicarii si gradul dupa care aceasta are relevanta in posibilitatea de a acoperi cat mai bine activitatea unei companii. Sunt luate in calcul toate echivalentele lexicale si gradul in care acestea pot fi asociate unui nume specific sau generic. Impactul vizual se refera la potentialul creativ si legatura pe care acesta o are cu denumirea verbala, eventualele analogii sau confuzii care pot apare prin asocierea acestor elemente. Suplimentar sunt evaluate toate elementele care reprezinta corporate-ul si posibilitatile aflate la dispozitia designerului pentru a redefini imaginea actuala. Dimensiunea in piata porneste de la o cuantificare a canalelor de comunicare folosite pentru promovarea imaginii non-brandului si impactul pe care acestea le-au avut in timp. Este luat in calcul arealul si coroborarea acestuia cu numarul de expuneri potentiale. Vechimea se refera la timpul efectiv de functionare a non-brandului si numarul de modificari de imagine pe care acesta le-a suferit. Sunt luate in calcul motivele si efectele pe care aceste interventii le-au avut cat si perioada pe care acestea au  functionat. Impactul social releva tipul de actiune pe care un non brand l-a generat in piata in sensul perceptiei legate de echivalenta dintre acceptiunea sa ca brand si  gradul de evaluare a necesitatilor clientilor. Dimensiunea psihologica reprezinta impactul pe care un non-brand il are asupra pietei si gradul in care aceasta percepe real sau fals factorul de comunicare. Sunt  cuantificate erorile perceptuale pe care imaginea unui astfel de ,,brand,, le genereaza asupra indivizilor prin studii comparative. Valorile se refera la acele elemente care se constituie in calitati de baza sau induse ale unui produs. Mai precis se vor evalua statistic toate acele concepte care valorizeaza structural imaginea si se constituie in elemente reale sau false de perceptie valorica. Rezistenta la schimbare este data de posibilitatea ca o imagine eronata sa fie consolidata in piata atat de puternic incat intentia de a o inlocui sa deprecieze periculos identitatea.