BrandArt

Explore the Carpathian garden

Am sa incerc un comentariu de specialitate pe ceea ce se doreste a fi Brandul turistic al Romaniei avizat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, pornind de la documentatia care a reprezentat strategia de comunicare a acestuia. Pentru a elimina orice suspiciune legata de copierea sa dintr-o suita de reprezentari grafice ale frunzei cu pricina prezente pe internet, voi pleca de la prezumtia coincidentei. Cu toate acestea argumentele care se regasesc in materialul oficial care a stat la baza constructiei acestui model de identitate vizuala cuprinde mai  multe erori de abordare si se constituie intr-un proiect eronat si extrem de scump.

In mod normal realizarea acestui brand presupune o munca de documentare serioasa pe care intr-un mod absolut neinteles le-a scapat celor care s-au ocupat sa o faca. Dar sa admitem ca daca cei care au ,,creat,, respectiva frunza au cautat sase luni fara sa gaseasca ceea ce multi au gasit pe google la distanta de cateva clik-uri de mouse este iarasi o intamplare…  Seria ciudateniilor continua insa cu alegerea sloganului: ,,Explore the Carpathian garden” ( Explorati gradina Carpatilor). Conform cercetarii calitative au fost folosite doua metode de cercetare, una cu interviuri detaliate pe un numar de 91 de subiecti , iar cea de a doua pe doua focus grupuri cu actorii cheie din domeniul turismului romanesc. Toata aceasta cercetare s-a completat cu un numar de 10,881 de interviuri telefonice pe 9 state europene. La o prima evaluare am spune ca cercetarea cuprinde un numar rezonabil de subiecti pentru ca rezultatul sa se situeze cu o marja de +_ 3% in zona dorita.

Prima concluzie majora a cercetarii se refera la faptul ca in ceea ce priveste ,,cunostiintele despre Romania si cele asupra elementelor de diferentiere sunt mai degraba reduse” … Cu alte cuvinte Romania este o destinatie mai degraba necunoscuta si are nevoie de un mesaj vizual si verbal pe masura gradului de perceptie a pietei in care aceasta trebuie sa-si faca simtita prezenta. Prima eroare grava sta in asocierea celor doua mesaje intrucat in slogan se face referire la Carpati ca si cand turistii straini ar stii mai multe despre acest lant muntos decat despre Romania. Dar in slogan nu se specifica faptul ca gradina Carpatilor ar fi de fapt o gradina a unor munti, iar eroarea devine exponentiala in momentul in care in logo nu este nici o referire vizuala la un lant muntos. In descrierea componentelor sloganului se spune ca: ,, Asocierea numelui muntilor cu Romania, chiar daca sunt parte si din tarile vecine, dau identitate geografica tarii ajutand-o sa scape de eticheta de necunoscuta,, Alta aberatie sta in definirea conceptului de ,,calator cu discernamant”.  El este definit in raport ca fiind un cautator al experientelor unice, a locurilor putin explorate sau descoperite de catre mase…

Este Romania un loc virgin in situatia in care drujbele se aud de 20 de ani, poluarea este printre cele mai ridicate din Europa, iar dezastrul produs de om a lasat o rana vizibila in aproape toate locurile? Ce experienta unica poate avea un turist strain in cautarea salbaticiei argumentate printr-o frunza? Cu toate acestea in materialul oferit de minister se regaseste textul: ,, gradina este un simbol al îngrijirii şi creşterii, un loc plin de pace şi sănătate…”  In urma parcurgerii materialului care a stat la baza realizarii Brandului turistic al Romaniei exista cateva elemente care se contrazic. Pai Romania este o destinatie salbatica care detine o gradina ingrijita a Carpatilor, iar Carpatii sunt niste munti care nu apartin numai Romaniei, tara despre care se mentioneaza ca ar fi o necunoscuta, dar in slogan sau logo nu este explicitat ca acestia ar fi totusi niste munti. Seria aberanta a justificarilor din materialul cu pricina continua cu : ,,O gradina este cultivata si are ceva diferit de oferit in toate sezoanele” . Ca si cand, iarna cand dorim sa promovam pensiunile si cabanele de la munte, promovam turismul in gradina Carpatilor plini de zapada cu o productie generoasa de legume si fructe de sezon. Nici măcar bulgarii, renumiţi pentru zarzavaturile lor, nu si-au permis o astfel de expediere.

In aceeasi descriere a izotipului ,,frunza” se face mentiunea ca aceasta ar fi o analogie cu vestita ,,frunza verde” din creatia populara de parca milioanele de turisti care ar trebui sa ne viziteze, nu o fac pentru ca le lipsea aceasta extraordinara legatura. Nu este de neglijat nici argumentatia din raportul cu pricina in care la capitolul Date de sustinere a elementelor de diferentiere se regasesc specii rare ca ursul si pelicanul, cea mai mare delta din Europa, manastirile si bisericile de lemn pictate, cea mai mare societate rurala si singura tara cu mostenire culturala atat bizantina cat si latina. Toate acestea se afla substituite intr-un izotip cu forma de frunza. Evident ca drapelul Romaniei nu se regaseste, dar autorii au avut grija sa insiste pe litera ,,â” ca fiind definitorie pentru scrierea limbii romane.

Daca aceasta a fost logica care a stat la baza acestui concept sa spun cate ceva si despre partea estetica. Prea mult verde pentru o tara care nu are in drapel aceasta culoare. Frunza nu se substituie diversitatii fiind in mod evident o restrangere care nu poate in nici un caz sa acopere toate formele de relief sau dimensiunea culturala a Romaniei. Grafic este un simbol banal si nu exprima nici macar vreuna din formele dendrologice ale arborilor din acest areal.  Contrastul dintre cele doua tipuri de caracter (slogan si brand) este una neinspirata in primul rand pentru folosirea cuvantului imperativ ,,explore” cu un tip de litera palida si firava care nu are nici o putere de sugestionare. Prezenta degradeurilor de verde complica si imbacseste forma grafica a cuvantului ,,Romania” micsorand atentia asupra izotipului. Deasemenea nu este nici o legatura stilistica intre desenul frunzei, tipul de caracter ales pentru logo si slogan. Dispunerea dungulitei albastre in partea superioara a logoului este mai degraba asociata cerului si nu apei.

In loc de concluzie… Asa cum am spus, admit ca enorma asemanare a celor doua logouri este o coincidenta demna de Cartea recordurilor, dar bunul simt ma face sa ma intreb de ce a trebuit cheltuita o suma de aproape un milion de euro pe o cercetare documentara destinata unui brand turistic national al carui simbol grafic seamana izbitor cu un banal logo aflat la liber pe internet si destinat masinilor ecologice… In perioada urmatoare vor aparea cu certitudine mai multe companii care au aceasta nastrusnica frunza. Iata inca una aici www.orchardtaunton.co.uk