BrandArt

Structura genericã a manualului de identitate
Un manual (generic) de identitate al mãrcii va conţine urmãtoarele capitole:

A. Semnãtura vizualã + reguli de aplicare
Cuprinde urmãtoarele subcapitole:
- rolul şi importanţa mãrcii;
- personalitate, coordonate de dezvoltare, atribute de marcã;
- semnãtura vizualã: simbol, logotip, slogan;
- forme permise de utilizare;
- spaţieri impuse;
- specificaţii culori de firmã: CMYK, RGB, PMS, HEXA, RAL, alb-negru şi grayscale;
- imprimãri pe culori deschise / închise / backgrounduri acceptabile / inaceptabile;
- fonturi de firmã;
- erori şi interdicţii de utilizare ale semnãturii vizuale.

B. Aplicaţii ale semnãturii vizuale
Aceastã secţiune cuprinde o listã variabilã de aplicaţii corecte ale semnãturii vizuale, incluzând în general elemente cu utilizare constantã şi al cãror design se odificã (în principiu) la intervale mari de timp. Elemente suplimentare pot fi adãugate în listã. Proiectele de design cuprinse în aceastã secţiune sunt incluse ca resurse pe CD-ul de identitate vizualã şi pot fi utilizate liber. În general acest capitol cuprinde: cãrţi de vizitã, coli cu antet, plicuri, mape, coalã fax, template Word pentru scrisori şi alte documente de firmã, legitimaţii, facturi personalizate, decorãri de maşini, signalisticã de interior şi exterior, salopete,
uniforme, etc.

C. Exemple de utlizare corectã a semnãturii vizuale
Scopul acestei secţiuni este de a crea o imagine realã a modului în care firma de design vede identitatea vizualã a mãrcii aplicatã în mediile vizuale specifice mãrcii respective: reclame în ziare şi reviste, coperţi de publicaţii, afişe, pliante, broşuri, autocolante, standuri, bannere stradale, panotaj stradal, obiecte promoţionale, faţadã de magazin, etc. Contine un set întreg de conventii estetice si vizuale care însotesc "brandul" si îi conferă elementele necesare în asocierile potentiale pentru a-l putea face mai usșor de identificat pe zona versatilă a comunicarii vizuale. El se adresează tertilor care în activitatea economică folosesc brandul si încearcă să-l
integreze în propria imagine.

Acest manual este important pentru că îsi propune să elimine la maximum posibilitatile de asociere gresită care ar pune în pericol identitatea brandului. El contine o serie de uzante si restrictii, corpuri de literă, background-uri, culori, tipuri de pozitionare, scalare, asociere si eludare a informatiei cuprinse în brand în relatie cu alte elemente. Orice brand trebuie obligatoriu să fie însotit de un manual de identitate vizuală. Acesta poate avea de la câteva zeci de pagini în cazul unui brand simplu, până la sute de pagini pentru unul sofisticat. Manualul de identitate vizuală.

Numele
Numele brandului este unul dintre atuurile cele mai importante, fiind fundamental pentru piată. Identificarea unui nume pentru un brand a devenit atât de importantă, încât unele agentii nu se ocupa decât cu asa ceva. Unele nume au derivat din denumirea companiei în timp ce altele au fost inventate de către agențiile de publicitate sau chiar de către proprietarul brandului – câteodată, chiar de către
directorul general. Un nume bine ales poate aduce succes, dar, pe de altă parte dacă compania nu are rezultate bune, atunci nici măcar cel mai ,,bun nume’’ nu poate salva compania de un esec. Numele este doar o parte a identitătii brandului.

Logo-ul
Un logo este un simbol vizual pe care un brand sau o companie îl folosesc pentru a se identifica în fata consumatorilor. El poate fi un simplu element grafic sau chiar un cuvânt. În al doilea caz este vorba de un logotip. Cele mai multe logotipuri au o componentă lingvistică si una plastică. Logotipurile reduse la a doua componentă nu există. Oricât de simplu ar fi desenul ales de o firmă, aceasta nu-si va putea crea si impune doar prin el o identitate. Adesea logotipurile au si sloganuri.

Sloganul
Sloganul sau Tag line-ul este ,,o propozitie scurtă folosită împreună cu un brand sau un logo’’. Un slogan se modifica de-a lungul timpului atunci când se initiază o nouă campanie, când se angajează o nouă agenție de publicitate sau când sloganul si-a îndeplinit menirea si nu mai are niciun rost să fie folosit în continuare. Uneori, unele slogane se întipăresc în mintea consumatorilor si chiar ajung să facă parte din subcultură. În situatiile ,,când oamenii ajung să citeze un slogan, dar nu pot numi brandul’’, cel mai bine este să se renunțe la acel slogan.

Paleta de culori
Fiecare culoare are o anumită semnificaţie care variază în funcţie de cultură (albul este funerar în Orient, dar simbol al fericirii mariajului în Occident etc.). Fiecare culoare printr-un efect de sinestezie provoacă o anumită percepţie de calitate, lejeritate, forţă, prestigiu, feminitate sau masculinitate. Studiile de specialitate au demonstrat că alegerea unei anumite culori pentru ambalaj influenţează percepţia asupra calităţilor produsului. De exemplu aceeaşi cremă de faţă a fost percepută diferit atunci când a fost ambalată într-un recipient roz faţă de un recipient albastru (prima a fost considerată delicată, cea de a doua mai dură când era vorba de fapt de acelaşi produs cosmetic). Fiecărei culori i se asociază o valoare particulară. În funcţie de sex preferinţele sunt următoarele: la femei albastrul şi roşul, la bărbaţi albastrul şi verdele. Tinerii preferă culorile strălucitoare, roşul şi galbenul, iar persoanele mai în vârstă tentele blânde, culorile închise şi de o mai slabă intensitate. Persoanele nu foarte cultivate au predileţie pentru culorile vii, precum roşul şi portocaliul; persoanele cu un nivel social şi cultural ridicat preferă culorile mai reci, tentele dulci şi nuanţele. Un brand este suficient de puternic pentru a putea fi identificat numai după culoare? O singură culoare ajută la identificarea brandului, la diferentierea produsului pe piată. (de exemplu firma Orange)Culoarea în sine este de asemenea un element al identitatii care face diferenta pe piată. Un brand ar trebuie să folosească o culoare care să fie opusul celei folosite de cei mai mari competitori ai săi.

Istoric
Din punct de vedere istoric, brandul a apărut cel mai probabil, odată cu cresterea numărului populatiei lumii si pe fondul afirmării  imtului de proprietate, apartenenta la individ sau la grup social. Cuvântul brand provine din engleza veche, având întelesul de „băt arzând” si la origine provine dintr-un cuvânt indo-european însemnând „a fi fierbinte”. Brandingul turmelor era folosit de vechii egipteni încă din 2700 î.e.n. ca un mod de a împiedica furtul, deoarece animalele furate puteau fi recunoscute cu usurintă. În perioada faraonică plasată undeva în perioada 2000-3000 î.e.n. apar în Africa, pe valea Nilului, semne care marcau animalele. Ulterior însemnarea cu fierul rosu a fost făcută si pe om prinstigmatizare (sclavi, dezertori, prizonieri, vrăjitoare). Metoda afost importată în perioada greacă si romană ulterior ajungând în Europa aproape de sfârsitul sec al XIX-lea. Evolutia brandului a început în acceptiunea sa modernă în economia de la începutul secolului trecut. Odată cu performantele pe care retelele de distributie le-au avut asupra acetui tip de economie la scară largă, necesitatea dezvoltării brandului a fost garantată.

Importanța brandului
Un produs este creat într-o fabrică; un brand este cumpărat de către consumatori.
Un produs poate fi copiat de competitori; un brand este unic.
Un produs poate să se învechească rapid; un brand de succes nu are vârstă.”
Stephen King, WPP, Londra

După Wally Olins "brandurile si brandingul sunt cele mai semnificative daruri pe care comertul le-a făcut vreodată culturii populare. Brandingul si-a depăsit atât de mult originile comerciale, încât impactul lui este practic incomensurabil în termenisociali si culturali".

Odată ca niciodată, brandurile erau simple bunuri casnice - săpun, ceai, praf de spălat, cremă de pantofi, produse cotidiene  lictisitoare care erau consumate si înlocuite. Brandul era un simbol al consecventei. Într-o vreme în care produsele se contrafăceau, calitatea productiei era inconstantă, iar pretul variabil, brandul însemna calitate, cantitate si pret standard. Imaginea brandului proiecta si sustinea produsul.

Astăzi, toate acestea s-au schimbat radical; brandurile si-au afirmat locurile în lume. Cel mai adesea, considerăm calitătile functionale ale unui produs ca fiind de la sine întelese si, în vreme ce brandurile continuă să aibă de-a face cu imaginea, acum nu mai este vorba doar de propria lor imagine ci si de a noastră. În zilele noastre, brandingul tine în principal de implicare si asociere, de demonstrarea exterioară si vizibilă a afilierii private si personale. Brandingul ne permite să ne definim pe noi insine cu ajutorul unei prescurtări imediat inteligibile pentru lumea din jurul nostru. Diesel, Adidas si hotelurile W înseamnă un stil de viată; Hermes, Ralph Lauren si Ritz sunt un altul. Poti să le combini si să le asortezi pentru a-ti ajusta, amplifica si sublinia percetia despre tine însuti. Brandul se potriveste perfect cu epoca frazei-cheie (soundbite) si a satului global. El spune foarte multe oamenilor care gândesc în mod similar, oriunde ar trăi acestia si tuturor deodată. Brandurile au fost create de oamenii de marketing din marile companii pentru a seduce clienti – pentru a vinde produse prin crearea si proiectarea clară, în mod repetat, a unor idei colorate, dar simple.